1 Mai – Ziua muncii

Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificaţiei zilei de 1 mai, de sărbătoare internaţională a lucrătorilor. În anul 1872, circa 100 de mii de lucrători din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.

Data de 1 mai apare, pentru prima dată, în legătură cu întrunirea, din anul 1886, a Federaţiei Sindicatelor din Statele Unite şi Canadei (precursoarea Federaţiei Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor şi Tâmplarilor a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, şi după 1 mai 1886”, sugerându-se organizaţiilor muncitoreşti respectarea acesteia.

La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanţi au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite. Însă, cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde au mărşăluit 90 de mii de demonstranţi, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au câştigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.

Dar, ziua de 1 mai a devenit cunoscută pe întreg mapamondul în urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai târziu, în Piaţa Heymarket din Chicago. Numărul greviştilor se ridicase la peste 65 de mii. În timpul unei demonstraţii, o coloană de muncitori a plecat să se alăture unui protest al angajaţilor de la întreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick”. Poliţia a intervenit, 4 protestatari au fost împuşcaţi şi mulţi alţii au fost răniţi.

În seara aceleaşi zile, a fost organizată o nouă demonstraţie în Piaţa Heymarket. Din mulţime, o bombă a fost aruncată spre sediul poliţiei. Au fost răniţi 66 de poliţişti, dintre care 7 au decedat ulterior. Poliţia a ripostat cu focuri de armă, rănind două sute de oameni, din care câţiva mortal. În urma acestor evenimente, 8 lideri anarhişti, care aparţineau unei mişcări muncitoreşti promotoare a tacticilor militante, violente, au fost judecaţi. Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franţa şi Spania au adunat fonduri pentru plata apărării. În urma procesului, 5 dintre aceştia au fost condamnaţi la spânzurătoare şi 3 cu închisoarea pe viaţă. Şapte ani mai târziu, o nouă investigaţie i-a găsit nevinovaţi pe cei 8. Mult mai târziu, au apărut dovezi conform cărora, explozia a fost o diversiune, pusă la cale chiar de către un poliţist.

Sărbătoarea Sfintelor Paşti

Paştele este o sărbătoare religioasă creştină, ce comemorează învierea lui Iisus Hristos, la trei zile după crucificarea sa în Vinerea sfântă, lucru care marchează sfârşitul postului Paştelui. Paştile sunt sărbătoarea cea mai sfântă din calendarul creştin, urmate de Crăciun şi recunoscute ca zile libere în majoritatea ţărilor de tradiţie creştină, cu excepţia notabilă a Statelor Unite, unde este sărbătorită doar duminica Paştelui (nu şi lunea Paştelui).

Paştile creştine au loc nu departe în calendar de sărbătoarea Paştelui evreiesc – Pesah, care comemorează Exodul, pentru că se crede că Iisus a înviat în zilele în care se ţinea această festivitate.

Anul Nou – 1 Ianuarie

Este prima zi dintr-un an calendaristic.
Stabilirea religioasă a datei de 1 ianuarie ca început de an a avut loc pentru prima dată în 1691 prin Papa Inocenţiu al XII-lea. Înainte Crăciunul avea rolul începutului de an nou.
În liturghia romano-catolică 1 ianuarie repezintă o octavă de la Crăciun, astfel această zi este dedicată Fecioarei Maria. În acelaşi timp în a opta zi de la naştere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) Circumcizia şi denumirea pruncului Isus – la fel şi în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă la 1 ianuarie este şi ziua Sfântului Vasile, episcop de Cesarea.
În zilele noastre, Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie – noaptea de Revelion (din limba franceză: Réveillon, ceea ce înseamnă aproximativ „veghe”, aici cu sensul de ospăţ la miezul nopţii) – cu petarde şi artificii; la rude, prieteni şi cunoştinţe se fac urări de noroc şi sănătate, se urează „La mulţi ani!”

Reuniunile Naţionale ale Sectiei Române

CRONICA IPA ROMÂNIA

2016 – Al XX-lea Congres National

Componenta noului Comitet Executiv National si ai Comisiei de Cenzori:
Presedinte
COSTICA VOICU c.voicu@iparomania.ro
Vicepresedinte
BOGDAN IOAN i.bogdan@iparomania.ro
Vicepresedinte
FLORIN OLARU f.olaru@iparomania.ro
Vicepresedinte
ELENA BANEA e.banea@iparomania.ro
Vicepresedinte
CATALIN BALTEANU c.balteanu@iparomania.ro
Secretar general
ION GHERGHITA m.gherghita@iparomania.ro
Trezorier national
FLORIAN SAFTA f.safta@iparomania.ro

2015 – A XIX-ea Intrunire a IPA Sectia Romana
2014 – A XIII-a Conferinta Nationala
2013 – A XII-a Conferinta Nationala
2012 – Al V-lea Congres National al IPA Sectia Romana

Mesajul Ministrului Radu Stroe

Al V-lea Congres National al IPA Sectia Romana (FOTO 1)

2011 – A XI-a  Conferinta Nationala – Poiana Brasov

In perioada 28-29 octombrie 2011, in complexul hotelier „Alpin” din Poiana Brasov s-a desfasurat cea de a XI-a Conferinta a Sectiei Române. La reuniune au fost prezenti mai mult de 200 de reprezentanti ai Comitetelor Executive ale celor peste 150 de regiuni ce alcatuiesc sectia nationala, precum si invitati din partea sectiilor
din Ungaria si din Republica Moldova.
Ordinea e zi prezentata, inca din momentul deschiderii oficiale a manifestarii, de catre dl prof. univ. dr. Costica Voicu, a cuprins prezentarea rapoartelor de activitate ale Sectiei nationale (prez. de dl Secretar general Iulian Medrea), Trezoreriei (prez. de dl Trezorier national Florian Safta), Comisiei de cenzori (prez de dl presedinte Nicolae Chesnoiu) si ale vicepresedintilor din cadrul Comitetului Executiv National.
Intrucat anul 2011, are o semnificatie aparte – prin faptul ca el marcheaza 15 ani de la admiterea Sectiei Române in marea familie a Asociatiei Internationale a Politistilor (Brisbane – 25 oct.1996) un numar de 28 de regiuni au primit “Diploma de excelenta” si placheta omagiala, iar membrii comitetelor executive prezenti la reuniune au primit câte un “Certificat de merit” si placheta respectiva. Precizam ca regiunile distinse, in mod special, sunt cele infiintate inainte de 1996.
Programul reuniunii a cuprins si vizionarea filmului realizat cu prilejul celei de-a 37-a Conferinte IEC, desfasurate la Bucuresti in perioada 20-25 septembrie 2011. Astfel a fost subliniata importanta activitate internationala organizata de Sectia Româna a IPA si aprecierile deosebit de pozitive primite de asociatia noastra de la toate forurile din tara si strainatate.
In numele comitetului Executiv National, dl presedinte Costica Voicu a propuns Conferinte Nationale:
a) instituirea zilei I.P.A.- in data de 31 august a fiecarui an, dedicata promovarii imaginii asociatiei noastre, prin organizarea de activitati culturale, sportive, sociale si profesionale de catre fiecare Regiune;
b) instituirea Premiului National al I.P.A.- Sectia Româna, ce va fi acordat acelui membru al Asociatiei noastre care s-a evidentiat in mod exceptional pe coordonatele profesionale, culturale, sportive, sociale sau de orice alta natura, potrivit Statutului I.P.A. (valoarea 1000 €) si regulamentul de acordare a premiului.
c) instituirea Premiului Tineretii ce va fi acordat studentului, absolvent al Academiei de Politie “Alexandru Ioan Cuza”, membru I.P.A., clasat cu cea mai mare medie la finalizarea cursurilor de licenta.
d) constituirea, la Casa I.P.A. – Lipova – Arad si Casa Lepsa – Vrancea, a unor Centre de Consfatuiri Profesionale, ce pot gazdui conferinte, seminarii si reuniuni pe probleme profesionale, specifice Regiunilor, componente ale I.P.A. – Sectia Româna.
Toate propunerile au fost acceptate de Conferinta nationala, lucru reliefat si in numeroasele luari de cuvant ale participantilor la manifestare.

2010 – A X-a Conferinta Nationala – Bucuresti
2009 – A IX-a Conferinta Nationala – Timisoara
2008 – Al IV -lea Congres National – Oradea
2007 – A VIII-a Conferinta Nationala – Arad
2006 – A VII-a Conferinţă Naţională – Brasov


2005 – A VI-a Conferinţă Naţională – Caciulata




2004 -Al III-lea Congres National – Bucuresti

Lucrările celui de al III-lea Congres Naţional s-au desfăşurat la Bucureşti, în cadrul Centrului de Studii Postuniversitare al M.A.I.

Cu ocazia acestor lucrări, prin vot secret, a fost ales noul Comitet Executiv Naţional, format din:
– Costică Voicu, preşedinte;
– Iulian Medrea, secretar general;
– Florian Safta, trezorier naţional;
– Dumitru Derscanu, Lazăr Cârjan, Sichet Gheorghe şi David Mihail, vicepreşedinţi.

2003 – A VI-a Conferinţă Naţională

2-5 octombrie 2003, Craiova
Intre 2 si 5 octombrie 2003, IPA Regiunea Dolj a găzduit la Craiova, lucrările celei de-a VI-a Conferinţă Naţională. Impreună cu reprezentanţii celor peste 14.000 de membri, organizaţi în 52 de regiuni şi cu membri Comitetului Executiv Naţional, a fost prezentată şi analizată activitatea desfăşurată în anul 2003 de IPA Secţia Română. Ne-am bucurat de prezenţa domnului Michael Odysseos, preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Poliţiştilor, invitaţi, reprezentanţii secţiilor IPA din Bulgaria, Cipru, Grecia, Anglia, Cehia, Israel, Polonia, Ungaria şi Turcia, IPS Teofan, Mitropolitul Olteniei, reprezentanţi ai MAI, reprezentanţi ai administraţiei publice a judeţului Dolj şi ai mass-media .
La invitaţia IPJ Gorj, participanţii au vizitat Complexul cultural şi muzeistic Constantin Brâncusi şi Mânăstirea Tismana.

2002 – A V-a Conferinţă Naţională

24-26 septembrie 2002, Cluj-Napoca
Am fost onoraţi de prezenţa domnilor Henry-Rolland Thiellement, prim vicepreşedinte al IPA Franţa şi Costas Danusis Grecia

2001 – A IV-a Conferinţă Naţională

5-7 octombrie 2001, Vaţa de Jos
In perioada 5-7 octombrie 2001 s-au desfăşurat lucrările celei de a IV-a Conferinţă Naţională în localitatea VAţa de Jos din judeţul Hunedoara.
Impreună cu reprezentanţii celor 8.700 de membrii, organizaţi în 44 de regiuni şi a membrilor Comitetului Executiv Naţional au prezentat şi analizat activitatea desfăşurată în anul 2000 de IPA Secţia Română
Am fost onoraşi de prezenţa domnului Alan Carter, secretarul general al IPA, invitaţi, reprezentanţii secţiilor IPA din Bulgaria, Franţa, Grecia şi Ungaria, reprezentanţi ai administraţiei publice a judeţului Hunedoara şi ai mass-media .

2000 – Al II-lea Congres Naţional

In perioada 24-26 septembrie 2000, la Sinaia s-au desfăşurat lucrările celui de al II-lea Congres naţional al IPA -Secţia Română. Au participat reprezentanţii celor 43 de regiuni ce compun secţia naţională, membrii Comitetului Executiv Naţional, invitaţi şi reprezentanţii secţiilor IPA din Germania, Grecia şi a Comitetului de fondare a secţiei IPA din Republica Moldova.
S-a analizat activitatea CEN de la congesul precedent până la zi şi a fost ales un nou Comitet Executiv Naţional. Prin vot secret, au fost aleşi:
– Costică Voicu preşedinte;
– Iulian Medrea secretar general;
– Florian Safta trezorier naţional
– Dumitru Derscanu, Iosif Panduru, Ion Cârlig şi Drăgan Jenică, vicepreşedinţi;

1999 – A III-a Conferinţă Naţională

24-26 septembrie 1999, Mamaia
Am fost onoraţi de prezenţa domnilor Henry-Rolland Thiellement, prim vicepreşedinteal IPA Franţa şi Costas Danusis Grecia

1998 – A II-a Conferinţă Naţională
24-26 septembrie 1998, Timişoara

1997 – Prima Conferinţă Naţională
Septembrie 1997, Poiana Braşov

Primul Congres Naţional
Septembrie 1996, Bucureşti

Alege primul Comitet Executiv Naţional:
preşedinte – Costică Voicu;
secretar general – Iulian Medrea;
trezorier naţional – Florian Safta;
vicepreşedinte – Dumitru Derscanu;
vicepreşedinte –
vicepreşedinte –
vicepreşedinte –
Comitetul Executiv Naţional, în urma hotărârilor Consiliului Naţional intreprinde primele măsuri pentru consolidarea şi dezvoltarea asociaţiei recent constituită.