Concursul de Pescuit Sportiv Edţia a III a – Lac Cătina Jud. Cluj

Concursul de Pescuit Sportiv Edţia a III a – Lac Cătina Jud. Cluj ( 20.06.2009 – 20.06.2009 )

SÂMBĂTĂ 20 IUNIE 2009
05:30 – Prezentarea concurenţilor la locul de întâlnire;
05:45 – Tragerea la sorţi a standului de pescuit; deplasarea pe sanduri şi pregătirea;
06:00 – Se dă semnalul de începere a concursului şi se poate începe nădirea şi pescuitul;
17:30 – Semnalul de sfârsit al concursului – Cântărirea- Dacă există peşte în dril, se acordă echipei 10 minute pentru a-l scoate şi cântării. Concurenţii sunt obligaţi să lase locul de concurs curat, să adune gunoiul în sacii de plastic, puşi la dispoziţie.
18:00 – Festivitatea de premiere şi masa festivă, oferită de organizatori.

CAMPIONATUL DE FOTBAL – CUPA LOTUS

CAMPIONATUL DE FOTBAL „CUPA LOTUS” ( 10.09.2009 – 13.09.2009 )

Asociatia Internationala a Politistilor Regiunea 3 Bihor organizeaza, in perioada 10-13.09.2009, campionatul european de fotbal „CUPA LOTUS”, editia a-IV-a.
Capionatul va avea loc pe teren sintetic, in Baile 1 Mai, statiune balneara, situata la aproximativ 5 km de Oradea.
Pentru mai multe informatii trimiteti un e-mail la adresa bogdan956@yahoo.com .

Concurs de pescuit la crap pe lacul nr.4 al fermei piscicole Doripesco – jud. Braşov

Concurs de pescuit la crap pe lacul nr.4 al fermei piscicole Doripesco – jud. Braşov ( 18.09.2009 – 20.09.2009 )

Locuri disponibile : (trei sectoare)
Echipa de 2 pescari ( la concurs pot participa doar membri I.P.A.)
Taxa participare : 600 lei / echipă şi se achită cu Ordin de Plată în contul nostru deschis la BANCPOST SF. GHEORGHE RO 47 BPOS 1500 6950 240 RON 01 CIF 21991852 până la data de 25.07.2009.
Mai multe detalii despre localizarea lacului şi poziţionarea standurilor, în pliantul anexat.

PROGRAMUL CONCURSULUI:
– adunarea participanţilor – Vineri 18.09.2009 la ora 09.30 la restaurantul Doripesco;
– ora 10.00 tragerea la sorţi a standurilor (se va efectua o singură tragere la sorţi a locurilor de pescuit în ordinea înscrierii participanţilor);
– între orele 10.30 si 12.00 echipele campează pe standuri, sondează apa, nădesc, dar NU pot pescui;
– START CONCURS la ora 12.00;
– Vineri ora 12.00 – Duminică ora 12.00 competiţie în desfăşurare;
– Duminica 20.09.2009 ora 12.00 finalul competitiei. Daca o echipa se afla in drill la momentul încheierii concursului, se mai acorda 15 minute pentru scoaterea pestelui.
– Între orele 12:00 – 13:00 – cântărirea finală;
– Între orele 13:00 – 14:30 – strângerea echipamentului şi deplasarea la restaurantul situat în imediata apropiere a lacului.
– Duminică, ora 14:30 – masa festivă şi premierea participanţilor.

CONCURS DE PESCUIT REG. 1 TELEORMAN

CONCURS DE PESCUIT REG. 1 TELEORMAN ( 19.09.2009 – 19.09.2009 )

Sambata, 19 septembrie 2009, la balta din localitatea Bujoreni – jud. Teleorman

s-a desfasurat prima editie a Competitiei de pescuit pentru membrii IPA.

Reusind sa depaseasca greutatile organizatorice, inerente oricarui inceput, presedintele

Regiunii 1 – dl Platon Valeriu Gherasimat a reusit sa “provoace” la intrecere vreo 20

de membri ai asociatiei. Pe balta pusa la dispozitie de dl George Mihailteanu – co-organizator al evenimentului – s-au remarcat toti participantii, “recolta” fiind de 6-12

kilograme de echipa, dar numai cativa dintre ei au fost premiati:

– Locul I – Leonard Margarit/Cosmin Pirlog;

– Locul II – Manuel-Alin Vijiala/Remus Munteanu;

– Locul III – Viorel Badica/Daniel Croitoru

Pe langa diplomele de participare si palariile pescaresti pe care le-au primit toti cei inscrisi la competitie, cei sase fruntasi au primit si premii, constand in unelte

de pescuit, necesare totdeauna unor pasionati. Defapt, prin actiunea de socializare organizata de IPA au castigat toti cei prezenti la competitie, mai ales ca, devansand

Halloween-ul, mascatii au alungat spiritele rele si au pregatit succesul unor viitoare

activitati similare.

ipajurnal@iparomania.ro

Saptamana prieteniei 5-10 septembrie 2016

IPA Sectia Maghiara organizeaza Saptamana Prieteniei in perioada 5-10 septembrie 2016. Pentru detalii click AICI.

Un campion mondial la Academia de Politie

Campionului mondial IBF la categoria supermijlocie – Lucian Bute a fost miercuri 16 noiembrie 2011, oaspetele studentilor de la Academia de Politie „A.I.Cuza” din Capitala. La intrarea sa in aula prestigioasei institutii de invatamant, vedeta boxului mondial a fost aclamata minute in sir, cei e fata strigand intr-un glas: „Bute, Bute, Bute!…” Alaturi de dl rector al Academiei de Politie, de Rudel Obreja si Adrian Fetecau, sportivul s-a adresat publicului declarand ca „se simte in deplina siguranta, cu atatia admiratori dintr-un domeniu aparte, ce al politiei”. A relatat studentilor despre politistii din Canada, despre seriozitatea cu care-si fac meseria, fiind incredintat ca si politistii nostri au resurse sa fie la fel. Dupa ce a semnat in Cartea de Onoare a Academiei de Politie, a urmat o sesiune de autografe, Lucian Bute iscalindu-se si pe cateva perechi de manusi de box aduse de admiratorii sai in uniforma. Mentionam ca vedeta este membru de onoare al Sectiei Romane a IPA –  primind aceasta calitate de la colegii Regiunii IPA din Galati – judet din care este de origine. Intalnirea a fost organizata de IPA Regiunea „Academica”.

Arhiva activităţilor I.P.A. – Secţia Română

Data Titlu
02.04.2011 – 03.04.2011 Editia a–IV a Concurs de pescuit la rapitor
14.04.2011 – 17.04.2011 prima editie a Cupei Primaverii la minifotbal
12.05.2011 – 15.05.2011 a 3-a editie a Cupei Dunarea la minifotbal
18.05.2011 – 22.05.2011 a 6-a editie a Cupei Lotus la minifotbal
20.05.2011 – 22.05.2011 Concurs de gatit Tasnad
02.06.2011 – 05.06.2011 Prima editie a concursului de biliard – Tacul IPA
10.06.2011 – 11.06.2011 Concursul de pescuit Catina – Cluj
17.06.2011 – 19.06.2011 Concurs de pescuit sportiv

Ziua Poliţiei Române – 25 martie

Primele atestări privind Poliţia Română datează din vremea lui Neagoe Basarab sau a lui Mihai Viteazu (crearea instituţiei agiei), continuă cu domnia lui Mihai Sutzu (organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate şi reglementarea portului armelor) iar din 1806, organele de pază şi ordine din Capitală primesc denumirea generică de “POLIŢIE”.
In 1821, Tudor Vladimirescu acorda scutiri de taxe şi impozite celor însărcinaţi să menţină ordinea publică şi să apere proprietatea cetăţenilor, iar în 1831, prin Regulamentele organice, atribuţiile poliţiei sunt extinse. În timpul Revoluţiei de la 1848 are loc reorganizarea poliţiei, prin apariţia instituţiei şefului poliţiei Capitalei căruia i se subordonează Guardia municipală.
La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vodă emite “Cronica poliţienească” prin care, în cele 158 de articole, erau reglementate sarcinile “înaltei poliţii” şi „obişnuitei poliţii”, ceea ce a constituit momentul creării primei structuri centrale cu atribuţii în organizarea şi coordonarea activităţilor poliţieneşti.

Prin art. 50 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002, data de 25 martie a fost desemnată Ziua Poliţiei Române. Alegerea acestei date este legată de simbolul creştin al Bunei Vestiri aflat pe primul steag al Marii Agii,simbol ce a fost preluat şi pe actualul drapel al Poliţiei Române. În anul 1822 domnitorul Grigore Dimitrie Ghica i-a înmânat Marelui Aga Mihăiţă Filipescu (şeful poliţiei din acele timpuri) drapelul pe care este cusută sigla Steagului Agiei.
Alături de sigla se afla o ghirlandă din aur în interiorul căreia era prezentată Maica Domnului, înaintea îngerului ce-i aduce vestea cea bună (Buna Vestire).
Fiecare stat are istoria sa, iar în interiorul acestuia, fiecare instituţie a parcurs un drum devenit peste ani istorie. Poliţia, ca dimensiune obligatorie a statului este la fel de veche şi la fel de actuală ca acesta. Ea este o constantă a societăţii umane, fiind una din cele mai vechi instituţii cunoscute.
Celebrul om de litere fancez Honore de Balzac spunea, extrem de concis: „Guvernele sunt trecătoare, societăţile se schimbă, poliţia rămâne.
Începând cu Legea de organizare a poliţiei a lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) şi de Legea pentru organizarea Poliţiei generale a statului (8 iulie 1929), competenţele organelor de poliţie sunt extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate.
Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se înfiinţează Miliţia, apoi, prin Decretul – Lege nr. 2/27 decembrie 1989 se reînfiinţează Poliţia Română ale cărei competenţe vor fi reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 şi prin Legea 218 din 23 aprilie 2002.
Din 1990, Poliţia Română a cunoscut mai multe etape de transformări menite să asigure siguranţa persoanelor, a colectivităţilor, drepturilor legitime ale cetăţenilor, precum şi a altor drepturi prevăzute în acte internaţionale la care România este parte.

Ziua Jandarmeriei – 3 aprilie

Momentul care marchează întemeierea Jandarmeriei Române a fost 3 aprilie 1850 când, printr-un ofis domnesc, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat hotarârea Divanului obştesc, semnând „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”.
Prin această lege, s-a dat statut juridic armei Jandarmeriei şi i s-au stabilit principiile de organizare şi funcţionare. Ca urmare, legea prevedea că Regimentul de jandarmi din Moldova se împarte în două subdiviziuni, fiecare având zona de responsabilitate formata din câte şase ţinuturi (judeţe).
La fiecare ţinut era repartizată câte o companie de jandarmi, la care se adauga câte o companie la Isprăvnicia Iaşului şi la Poliţia Capitalei (Iaşi). În total, 14 companii de jandarmi ce totalizau un efectiv de 1433 jandarmi călări si pedeştri. Totodată, în această lege se stabilea Jandarmeriei urmatoarele misiuni: privegherea siguranţei publice, ţinerea unei bune orânduieli şi ducerea la îndeplinire a legilor. În ceea ce priveşte executarea serviciului, se prevedea că Jandarmeria executa un serviciu ordinar, care se realizează zilnic, pe baza regulamentelor sale şi un serviciu extraordinar, pe care îl executa la solicitarea autorităţilor. De asemenea, se prevedea pentru executarea serviciului extraordinar, constituirea de subunităţi mobile.

În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Jandarmeria a fost supusă unui amplu proces de modernizare, ca de altfel toate instituţiile statului naţional modern român.
Astfel, odată cu transformarea Regimentului de jandarmi în Legion de jandarmi, începe şi procesul de înlocuire treptată a escadroanelor şi companiilor de jandarmi, cu escadroane de dorobanţi, pe baza Ordonanţei nr.896 din 20 iunie 1864.
Apoi, prin Legea de organizare a puterii armate în România, din noiembrie 1864 Jandarmeria este organizată pe principii noi, scoasă de sub administraţia Ministerului de Interne şi subordonată direct Ministerului de Război, ca element component al armatei permanente.
Legea Jandarmeriei din 1850 şi Regulamentul jandarmilor de oraş din 1665 au constituit principalele documente pe baza cărora şi-a organizat şi desfăşurat activitatea Jandarmeria, iar în perioada următoare au fost documentele care au stat la baza elaborării de noi legi şi regulamente.

Transformarea societăţii româneşti inaugurată prin Revoluţia din Decembrie 1989 şi reaşezarea instituţiilor de stat pe temelii democratice de drept au favorizat în mod decisiv atât remodelarea instituţiei Jandarmeriei, cât şi elaborarea unei concepţii noi cu privire la locul şi rolul forţelor de ordine internă, la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI.
În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr.0749 din 5 iulie 1990 cu privire la creşterea capacităţii de acţiune şi îmbunătăţirea structurii organizatorice a Ministerului de Interne, Comandamentul trupelor de Pază şi Ordine s-a transformat în Comandamentul Trupelor de Jandarmi; ulterior, prin Legea nr.40 din 18 decembrie 1990, s-au legiferat structura şi atribuţiile trupelor de jandarmi, instruite pentru a veghea la executarea legilor, la supravegherea şi informarea organelor superioare asupra stării de fapt în situaţii în care se ameninţă siguranţa şi ordinea publică în caz de tulburări interne pentru intervenţia în scopul restabilirii ei.

Ziua Poliţiei de Frontieră – 24 iulie

Data de 24 iulie a fost desemnată Ziua Poliţiei de Frontieră Române, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.104 din 27 iunie 2001, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră. Alegerea acestei date este legată de unirea celor două structuri grănicereşti din Moldova şi Ţara Românească de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, din data de 24 iulie 1864. Prin Înaltul Decret Domnesc nr. 893 din 24 iulie 1864 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, se prevedea organizarea grănicerilor din Moldova după modelul celor din Ţara Românească şi unirea celor două corpuri grănicereşti. Începând din mai 2008, Dreptcredinciosul Voievod Ştefan Cel Mare şi Sfânt a fost consfinţit ca protector spiritual al Poliţiei de Frontieră Române.